Ce iti doresti tu de la tine?
Te-ai gandit in ultima vreme la subiectul acesta sau viata cu nebunia ei te-a tras in vartejul cotidian?
Esti fericita? Implinita?
Si daca zici "semi" inseamna ca ceva lipseste. Si atunci intreaba-te "ce anume ar lipsi de te-ar putea face mai fericita?".
Ceva ce ar depinde de tine sa faci. O actiune ce ar duce spre ceva ce te-ar implini. Poate vrei sa schimbi un job in care esti blocata de ani de zile, dar ti-e teama sa o faci din nesiguranta. Poate ai o suferinta in suflet de care vrei sa scapi, poate o relatie. Gandeste-te ce ai vrea sa modifici pentru a te simti multumita de viata pe care o duci.
Eu, desi aveam o situatie fianciara foarte buna, un job genial si o relatie, nu ma simteam ok. Am crezut ca sunt nerecunoscatoare fata de viata atunci cand ma intrebam in sinea mea "ce naiba am de nu-s ok?"
Era ceva acolo, o tristete, un ghimpe.
Si apoi am realizat. Relatia respectiva nu ma implinea. Stateam acolo de ani de zile, ma complaceam in ea, ma minteam ca "totul era ok" si ca "dupa o vreme pasiunea dispare si iubirea calma apare" insa nu era vorba de nici o pasiune era vorba de incompatibilitate. Si oricat de ok ar fi fost acel om de langa mine, era ceva ce mereu scartaia.
Din cauza asta eram trista, iar acea tristete o ascunsesem bine, chiar si de mine, intr-un sertaras acolo, mascata de parfumuri si haine, shopping, mers la cluburi si restaurante.
Banii la mine erau solutia, pentru ca mascau nefericirea. De fiecare data cand ma simteam singura in acea relatie, mergeam la shopping. Pe moment eram fericita ca mi-am mai cumparat nu stiu ce... Dar dupa o zi, singuratatea reaparea. Si tot asa, pana cand nu mai aveam loc in dulap. Imi cumparam lucruri numai ca sa o fac, nu le mai apreciam, nu mai simteam nimic cand cheltuiam sute de lei zilnic.
Tot salariul meu se ducea in carpe si cosmetice, pana cand am realizat ca am o problema.
Din acel moment, am incetat sa ma mai mint si am renuntat. Oricat de greu mi-a fost, am plecat riscand totul. A fost crunt la inceput, mai ales ca nu aveam un motiv "bine intemeiat" si nu stiam exact ce sa ii spun si "de ce" nu eram fericita, pentru ca relatia parea ok. Insa chiar daca eram macinata de sentimentul de vinovatie, am ales sa traiesc pentru mine, nu pentru o idee de "a fi bine", de a nu trai singura, de a nu-l rani pe cel de langa mine, care, desi era un om tare bun, nu era pentru mine.
Acum sunt fericita, implinita, indragostita.
Am realizat ca pot sa imi dau voie sa fiu "egoista". Si cand spun "egoism" ma refer ca viata asta ne este data cu un scop. Sa o traim. Noi. Pentru noi. Nu din politete pentru altii, sau pentru niste idealuri din capul nostru.
Sa traiesti autentic si asumat, tu pentru sufletul tau, si atunci cand ai o intuitie si simti ca o relatie sau o situatie in care te aflii nu iti face bine, sa ai forta sa iesi din ea. Sa iti gasesti acest curaj pentru tine.
Nu vorbesc din carti si nu va dau ca exemple vestitele citate de pe facebook. Vorbesc din propria mea experienta.
Poti sa faci ceva pentru mine? Ia-ti 5 minute pe zi. Atat vreau de la tine. Doar 5 minute.
Pune-ti o muzica linistitoare, ceva ce iti place tie, ceva ce te umple de fericire. O melodie frumoasa.
Fa-ti un ceai. Sau pur si simplu stai intr- o pozitie comoda. Asculta melodia, inchide ochii si gandeste -te la viata ta. Si intreaba-te. Ce mai vreau eu de la viata mea? Sunt fericita? Ce-mi mai trebuie sa fac ca sa ajung acolo unde imi doresc? Ce tine de mine sa fac ceva in aceasta privinta? Ce ma multumeste si ce ma nemultumeste?
Poate ca nu iti vor veni raspunsurile din prima, dar or sa apara, nu te stresa prea mult. Curaj.
Cu drag ,
Sophie.
Te-ai gandit in ultima vreme la subiectul acesta sau viata cu nebunia ei te-a tras in vartejul cotidian?
Esti fericita? Implinita?
Si daca zici "semi" inseamna ca ceva lipseste. Si atunci intreaba-te "ce anume ar lipsi de te-ar putea face mai fericita?".
Ceva ce ar depinde de tine sa faci. O actiune ce ar duce spre ceva ce te-ar implini. Poate vrei sa schimbi un job in care esti blocata de ani de zile, dar ti-e teama sa o faci din nesiguranta. Poate ai o suferinta in suflet de care vrei sa scapi, poate o relatie. Gandeste-te ce ai vrea sa modifici pentru a te simti multumita de viata pe care o duci.
Eu, desi aveam o situatie fianciara foarte buna, un job genial si o relatie, nu ma simteam ok. Am crezut ca sunt nerecunoscatoare fata de viata atunci cand ma intrebam in sinea mea "ce naiba am de nu-s ok?"
Era ceva acolo, o tristete, un ghimpe.
Si apoi am realizat. Relatia respectiva nu ma implinea. Stateam acolo de ani de zile, ma complaceam in ea, ma minteam ca "totul era ok" si ca "dupa o vreme pasiunea dispare si iubirea calma apare" insa nu era vorba de nici o pasiune era vorba de incompatibilitate. Si oricat de ok ar fi fost acel om de langa mine, era ceva ce mereu scartaia.
Din cauza asta eram trista, iar acea tristete o ascunsesem bine, chiar si de mine, intr-un sertaras acolo, mascata de parfumuri si haine, shopping, mers la cluburi si restaurante.
Banii la mine erau solutia, pentru ca mascau nefericirea. De fiecare data cand ma simteam singura in acea relatie, mergeam la shopping. Pe moment eram fericita ca mi-am mai cumparat nu stiu ce... Dar dupa o zi, singuratatea reaparea. Si tot asa, pana cand nu mai aveam loc in dulap. Imi cumparam lucruri numai ca sa o fac, nu le mai apreciam, nu mai simteam nimic cand cheltuiam sute de lei zilnic.
Tot salariul meu se ducea in carpe si cosmetice, pana cand am realizat ca am o problema.
Din acel moment, am incetat sa ma mai mint si am renuntat. Oricat de greu mi-a fost, am plecat riscand totul. A fost crunt la inceput, mai ales ca nu aveam un motiv "bine intemeiat" si nu stiam exact ce sa ii spun si "de ce" nu eram fericita, pentru ca relatia parea ok. Insa chiar daca eram macinata de sentimentul de vinovatie, am ales sa traiesc pentru mine, nu pentru o idee de "a fi bine", de a nu trai singura, de a nu-l rani pe cel de langa mine, care, desi era un om tare bun, nu era pentru mine.
Acum sunt fericita, implinita, indragostita.
Am realizat ca pot sa imi dau voie sa fiu "egoista". Si cand spun "egoism" ma refer ca viata asta ne este data cu un scop. Sa o traim. Noi. Pentru noi. Nu din politete pentru altii, sau pentru niste idealuri din capul nostru.
Sa traiesti autentic si asumat, tu pentru sufletul tau, si atunci cand ai o intuitie si simti ca o relatie sau o situatie in care te aflii nu iti face bine, sa ai forta sa iesi din ea. Sa iti gasesti acest curaj pentru tine.
Nu vorbesc din carti si nu va dau ca exemple vestitele citate de pe facebook. Vorbesc din propria mea experienta.
Poti sa faci ceva pentru mine? Ia-ti 5 minute pe zi. Atat vreau de la tine. Doar 5 minute.
Pune-ti o muzica linistitoare, ceva ce iti place tie, ceva ce te umple de fericire. O melodie frumoasa.
Fa-ti un ceai. Sau pur si simplu stai intr- o pozitie comoda. Asculta melodia, inchide ochii si gandeste -te la viata ta. Si intreaba-te. Ce mai vreau eu de la viata mea? Sunt fericita? Ce-mi mai trebuie sa fac ca sa ajung acolo unde imi doresc? Ce tine de mine sa fac ceva in aceasta privinta? Ce ma multumeste si ce ma nemultumeste?
Poate ca nu iti vor veni raspunsurile din prima, dar or sa apara, nu te stresa prea mult. Curaj.
Cu drag ,
Sophie.
